23-10-2003 Memoria de bronz Din monografia-album IASI, CHIPURI IN BRONZ, MARMURA SI PIATRA, aflam ca statuia lui Gheorghe Asachi, compozitie sculpturala in stil clasic, il are ca autor pe Ion Georgescu, artist care, asa cum scria Tudor Vianu "inaugureaza seria sculptorilor romani", producind intr-o viata scurta (1857 – 1898) "lucrari de un desavirsit echilibru artistic, in care o fina derivatie psihologica se uneste cu o solida stiinta a modelajului. Insusirile de ascutime si moderatie ale lumii din care se ridicase traiesc o viata noua in operele acestui artist care evitind excesele, stie sa ramina sobru fara raceala si sensibil fara ostentatie". Monumentul lui Asachi de la Iasi ilustreaza insusirile artistului relevate de Tudor Vianu. Comitetul constituit in scopul ridicarii lui, prin subscriptie publica, il avea in componenta sa si pe Alecsandri. Statuia a fost amplasata in 1890, in fata Bisericii Trei Ierarhi. Dupa 7 ani avea sa fie mutata in fata Teatrului National, iar in 1905 stramutata pe locul unde se afla astazi, in fata Scolii "Gh.Asachi" de pe Bulevardul "Stefan cel Mare si Sfint". Cu prilejul acestei a doua stramutari, intr-o cripta de la baza monumentului au fost depuse osemintele celui ce a fost intemeietor de scoala superioara romaneasca, ctitor al presei in Moldova si al teatrului in limba nationala, aduse de la Biserica "Sfintii 40 de Mucenici" (unde a slujit si a locuit Creanga), impreuna cu cele ale sotiei sale, compozitoarea si pianista Elena Asachi, de la Cimitirul Eternitatea. Cele doua basoreliefuri de pe soclu repovestesc momente importante: Asachi inminind coroane de flori elevilor premianti de la gimnaziul "Vasile Lupu" si Asachi, arhitectul, prezentindu-i domnitorului Mihail Sturdza planul constructiei celebrei Academii Mihailene. De o valoare artistica si forta de evocare exceptionale este statuia in bronz a lui MIRON COSTIN, inaltata (acesta este cuvintul potrivit) in 1888, in opera lui Wladimir C.Hegel, soclul fiind realizat de arhitectul N.Gabrielescu. A fost amplasata in spatiul unde s-a aflat casa cronicarului, intr-o piateta de la raspintia strazilor, de astazi, Cuza Voda si Gh.I.Bratianu, dupa ce fusese expusa in holul Ateneului din Bucuresti de curind construit. O datoram Societatii "Miron Costin" din care faceau parte Mihail Kogalniceanu, Al.Odobescu, Vasile Alecsandri, Titu Maiorescu, B.P.Hasdeu, V.A.Urechia, Vasile Pogor, Leon Negruzzi si alte mari personalitati ale vremii. Piatra fundatiei s-a pus la 12 iunie 1888, la baza ei fiind ingropate osemintele cronicarului si ale fratelui sau Velicico, aduse de la Barbosi – Roman unde Costinestii fusesera decapitati in 1691, la ordinul domnitorului analfabet Constantin Cantemir. Iata opinia lui Nicolae Tonitza: "Cea mai reusita statuie, din cite s-au ridicat pe pamintul tarii romanesti este, fara tagada, statuia cronicarului Miron Costin, din Iasi. Estetii sint unanimi in aceasta parere. Este cea mai reusita, fiindca indeplineste toate calitatile ce se cer unui monument public. E elocventa, fara sa fie zbuciumata. E ireprosabila ca forme anatomice si ca proportii. E ideal adaptata la un soclu cu o arhitectura pitoreasca si cuminte. E documentat costumata. E expresiva si sugestiva. Si, mai cu seama, e decorativa si perfect incadrata in decorul inconjurator..." Monumentul a fost inaugurat la 30 septembrie 1888 in prezenta a zece mii de participanti, intre care si membrii a doua delegatii de studenti din Bucovina si Polonia, carora le-au vorbit M.Kogalniceanu, V.A.Urechia si Vasile Pogor. Dupa mai bine de un secol de la acel moment al inaltei emotii estetice si patriotice, in harmalaia postdecembrista, cind bande de huligani si infractori isi bateau joc, nestingherite, de tot si de toate, din aceasta tara, inclusiv de monumente, pana din mina lui Miron Costin, ce lunecase suierind istoric atita vreme in aerul innobilat de clasici al Iasilor, a fost smulsa si a disparut. Un jaf ce mi se pare emblematic pentru "deceniul gol". Constantin Coroiu Printeaza Articol       Recomanda Articol