Pierre Bayle
| Pierre Bayle | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Carla-Bayle, Midi-Pirinei, Franța[5][6] |
| Decedat | (59 de ani)[1][2][3][4] Rotterdam, Țările de Jos[7][8][5][6] |
| Cauza decesului | cauze naturale (tuberculoză) |
| Părinți | Jean Bayle[*] |
| Religie | calvinism[*] catolicism |
| Ocupație | filozof scriitor profesor universitar jurnalist critic literar[*] teolog[*] istoric lexicograf |
| Locul desfășurării activității | Rotterdam[9] |
| Limbi vorbite | limba franceză[1][10][11][12] limba latină[13] |
| Activitate | |
| Profesor pentru | Christoph I. zu Dohna-Schlodien[*] |
| Limbi | limba franceză |
| Mișcare/curent literar | scepticism |
| Opere semnificative | Dictionnaire historique et critique[*] |
Modifică date / text  | |
Pierre Bayle (n. , Carla-Bayle, Midi-Pirinei, Franța – d. , Rotterdam, Țările de Jos) a fost un filozof și scriitor francez.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Pierre Bayle s-a născut la Carla-le-Comte (astăzi Carla-Bayle), lângă Pamiers în Ariège, fiul unui modest pastor protestant. Tatăl i-a predat greaca și latina. În 1669 intră la Universitatea iezuită de la Toulouse și se convertește la catolicism. După 17 luni revine la protestantism. Se refugiază la Geneva, unde studiază filozofia lui René Descartes în cadrul studiilor de teologie.
Combătând intoleranța regimului lui Ludovic al XIV-lea, atrage ura comunității creștine.
Scrieri
[modificare | modificare sursă]- 1695-1697: Dictionnaire historique et critique. Considerat "cel mai covârșitor rechizitoriu alcătuit spre rușinea omenirii" (Paul Hazard)[14].
Sunt criticați regii care au adus nefericire supușilor lor, papii care au înjosit catolicismul prin patimile și ambițiile personale.
Citate
[modificare | modificare sursă]- "Alungați ignoranța și barbaria, veți elimina superstițiile și încrederea prostească a poporului, atât de fructuoasă pentru cârmuitorii lui, care abuzează de câștigul lor pentru se lăsa pradă lenei și dezmățului..."
- "Dacă-i luminați pe oameni asupra acestei dezordini, le veți deschide pofta de a examina totul, vor iscodi și vor analiza atâta, încât nu vor mai găsi nimic care să le mulțumească biata lor rațiune".
Concepții filozofice
[modificare | modificare sursă]Fiind urmaș spiritual al lui René Descartes și Pierre Gassendi, filozofia sa este în primul rând critică.
Respinge astrologia considerând-o "cea mai vană dintre imposturi", deoarece considera rațiunea ca fiind singura cale spre adevăr.
Pierre Bayle avea atitudine critică față de religie. Nu considera religia ca o premisă a moralității. De asemenea, revendica toleranța în numele rațiunii:
- "Eu cred că ereticii trebuie tolerați căci ei nu ofensează pe nimeni și nici nu cred că fac vreun rău" și nu numai ei ci și evreii și mahomedanii. "Toleranța trebuie să fie generală".
Opera sa trebuie înțeleasă ca o contribuție la iluminism. Bayle a fost un sceptic.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Bibliothèque nationale de France. „Pierre Bayle” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ^ a b „Pierre Bayle”. Biografisch Portaal. Wikidata Q1868372. Accesat în .
- ^ a b Andrew Bell. „Pierre Bayle” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
- ^ a b „Pierre Bayle” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- ^ a b Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în .
- ^ a b „Biografisch Portaal”. Biografisch Portaal. Wikidata Q1868372. Accesat în .
- ^ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Бейль Пьер (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
- ^ http://www.museeprotestant.org/en/notice/pierre-bayle-museum/. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Biblioteca Națională a Germaniei. „Pierre Bayle” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în .
- ^ „Pierre Bayle” (în mai multe limbi). Dublin: VIAF. OCLC 609410106. Wikidata Q54919. Accesat în .
- ^ „Pierre Bayle” (în engleză). Library of Congress Authorities[*]. Wikidata Q13219454. Accesat în .
- ^ „Pierre Bayle” (în franceză). idRef[*]. Wikidata Q47757534. Accesat în .
- ^ „Pierre Bayle”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ^ Paul Hazard, Criza conștiinței europene
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Istoria filozofiei moderne și contemporane, Editura Academiei R. S. România, București, 1984
- K. Roger Charbonnel, La pensée italienne et l'humanisme libertin
- W. Dilthey, Weltanschauung und Analyse des Menschen seit Renaissance und Reformation
