Dragoste

Dragostea este un sentiment complex, manifestat prin afecțiune puternică.[1] Definirea sa este un demers dificil, cauzat de complexitatea manifestării sale, dar și de diversitatea legăturilor afective cuprinse de acest termen. Dragostea se poate manifesta față de: familie (părinți, copii sau alte rude), prieteni, parteneri romantici, Divinitate, animale, obiecte, patrie, frumos, artă ș.a.m.d. O nevoie importantă a dragostei (care este inclusă uneori în însăși definiția ei) este de reciprocitate – în unele cazuri, aceasta este resimțită de către subiect fără o acțiune fizică a obiectului (de exemplu, în cazul dragostei față de Divinitate, față de obiecte ori diverse concepte neaplicate). Uneori sexualitatea se asociază cu senzația apropierii reciproce la nivel de sentiment intim între partenerii sexuali numiți și parteneri romantici (prin expresia „a face dragoste” se înțelege a avea o relație sexuală).
Dragostea interpersonală poate fi platonică, concept prin care se înțelege o afecțiune purificată de gesturi sau dovezi de natură fizică.
Termenul „dragoste” are ca sinonime variantele iubire (sinonim total), amor și libov (parțiale). În afară de „amor” de origine latinească, toate celelalte cuvinte au fost preluate din limbile slave. În timp ce „dragoste” și „iubire” sunt întrebuințate pentru orice categorie a respectivului sentiment, ceilalți termeni vizează numai unele posibilități. Astfel, „libov” poate exista numai între parteneri romantici (termenul mai are și înțelesul de comportare politicoasă), în vreme ce „amor” cuprinde acest înțeles („a face dragoste” se mai poate spune „a face amor”) și pe acela de dragoste pentru artă (amorul artei).
Tipuri de dragoste
[modificare | modificare sursă]Există numeroase clasificări ale situațiilor de dragoste, în funcție de obiectul vizat. Între cele mai des întâlnite categorii se numără:
- Dragoste de sine, care este confundată adesea cu egoismul
- Dragoste romantică, între parteneri de acest fel. Este asociată frecvent cu sexualitatea iar partenerii romantici pot fi opuși prin sexul biologic (numiți heterosexuali) sau de același sex (homosexuali)

- Dragoste de familie, manifestată între membrii unei familii. Se remarcă prin importanță subtipul dragostei părintești, a părinților față de copiii lor.
- Dragostea față de Divinitate, ce fundamentează în unele religii legătura dintre om și Divinitate. Religia creștină vede o strânsă relație între dragostea față de Dumnezeu și cea față de aproape (prin „aproape” se înțelege mulțimea semenilor, a tuturor oamenilor diferiți de sine, cunoscuți ori nu)
- Dragoste platonică, exprimată de doi oameni ca afecțiune pură, total dezinteresată fizic (material sau prin gesturi)
- Alte tipuri, care nu presupun o reciprocitate vizibilă sau nu așteaptă niciun fel de reciprocitate: dragoste față de natură, plante, animale, patrie (numită patriotism), artă (subiectul ei se numește un iubitor de artă), frumusețe, etc.
Impersonal
[modificare | modificare sursă]Oamenii își pot exprima dragostea față de lucruri care nu sunt oameni; aceasta poate varia de la exprimarea unei plăceri puternice pentru ceva, precum «Iubesc floricelele de porumb», până la faptul că ceva este esențial pentru identitatea unei persoane, cum ar fi «Iubesc să fiu actor».[2]
Oamenii pot avea o dedicare profundă și o apreciere imensă pentru un obiect, un principiu sau un scop, trăind astfel un sentiment de dragoste față de acesta. De exemplu, «dragostea» lucrătorilor implicați în acțiuni de voluntariat și sprijin compasional pentru cauza lor poate să nu provină din dragostea interpersonală, ci din dragoste impersonală, altruism și convingeri spirituale sau politice puternice.
Oamenii pot, de asemenea, să «iubească» obiecte materiale, animale sau activități, dacă se implică în formarea unei legături sau se identifică într-un fel cu acestea. Dacă este implicată și pasiunea sexuală, acest sentiment este numit parafilie.[3]
Dragostea sub aspect biblic
[modificare | modificare sursă]
Biblia descrie dragostea ca fiind îndelung răbdătoare, plină de bunătate, nu este invidioasă, nu se laudă, nu se mândrește, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândește la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul, dragostea nu va pieri niciodată (Corinteni 13:4-8). În Vechiul Testament avem diferite cuvinte pentru a descrie dragostea:
- în ebraică אָהַב , transliterat 'ahav, ca fiind o dorință arzătoare, iubirea între soț și soție, familială (ce include copii, rude, iubirea între părinți și copii), dragostea pentru lucruri (cum ar fi alimente, băuturi, de somn, înțelepciune, natura), iubirea între prieteni,
- un alt cuvânt este אַהֲבָה , transliterat 'ahavah, care înseamnă ca oamenii să iubească numele lui Dumnezeu YHWH ([1]), și dragostea lui Dumnezeu pentru poporul Israel și pentru omenire.
- חָשַׁק , transliterat chashaq, înseamnă a pune împreună, a se alipi, a se atașa foarte tare de cineva, (Geneza 34:8), (Deuteronom 7:7)
- רָחַם , transliterat racham, înseamnă să iubești profund, să ai milă, să fii plin de compasiune, a îndrăgi pe Dumnezeu sau oamenii.
- דּוֹד , transliterat dowd, înseamnă iubirea sexuală([2])
- עֲגָבָה , transliterat `agabah, înseamnă adulter, lascivitate, imoralitate (Ezechiel 23:3-20).
Ca și în Vechiul Testament, în Noul Testament există diferite cuvinte pentru dragoste:
- în limba greacă, limbă folosită la scrierea Noului Testament, ἀγαπάω și transliterat agapaō înseamnă dragostea necondiționată a lui Dumnezeu pentru omenire (vezi Agape)
- un alt cuvânt este φιλέω transliterat phileo - între prieteni - sentiment de stimă, apreciere, atitudine prietenească, simpatie, atașament reciproc.
- un alt cuvânt este θέλω ce-și are rădăcina în αἱρέω transliterat haireō însemnând a prefera, a alege, a lua ceva din plăcere, a alege prin vot, dorință, scop![4]
Dragostea sub aspect științific
[modificare | modificare sursă]
În biologie sau psihologie termenul „iubire” nu este clar definit, tocmai datorită complexității acestui sentiment emoțional. Până în prezent, din punct de vedere științific, s-a ajuns la rezultatele următoare:
- Neurobiologic s-a constatat că intensitatea biocurenților din anumite zone cerebrale devin mai active fără a putea localiza clar un centru nervos al iubirii în creier, acest fenomen este corelat cu modificări biochimice care determină reacțiile biologice care devin tot mai intense, influențând comportamentul, gândirea lucidă.
Astfel se poate vorbi de fenomene neuroendocrine sub coordonarea diencefalului, luând naștere în hipofiză opiate endogene (care determină starea de euforie). Din cadrul substanțelor mesagere a euforiei se pot aminti „dopamina”, „adrenalina” și „substanțele endorfine” care declanșează mai departe o producție de hormoni sexuali ca testosteron crescând apetitul sexual, scăzând nivelul serotoninei (împreună cu adrenalina și noradrenalina sunt „monoamine”, hormonii de stres). Reacții asemănătoare apar în cazuri de îmbolnăvire, ceea ce determină faptul că îndrăgostiții nu mai pot gândi normal (stare de drogare). Din statistici s-a observat că cea mai crescută rată a divorțurilor este după patru ani de căsnicie.
Cercetătorii Universității Chicago susțin că au descoperit regiunea cerebrală responsabilă de deciziile afective. Dragostea este definită drept o stare conștientă, intensă și de durată de uniune cu o altă persoană, iar dorința sexuală ar fi caracterizată drept o stare de scurtă durată orientată spre obținerea plăcerii. Plecând de la această diferențiere, cercetătorii consideră că dragostea este localizată în zona anterioară a cortexului insular, în timp ce dorința sexuală este localizată în zona posterioară.
Dragostea sub aspect politic
[modificare | modificare sursă]Termenul «iubire liberă» a fost folosit[5] pentru a descrie o mișcare socială care respinge căsătoria, privită ca o formă de constrângere socială. Obiectivul inițial al mișcării iubirii libere a fost separarea statului de aspectele sexuale precum căsătoria, controlul nașterilor și adulterul. Aceasta susținea că astfel de probleme îi privesc doar pe cei implicați și pe nimeni altcineva.[6]
Mulți oameni de la începutul secolului al XIX-lea considerau căsătoria ca un aspect important al vieții pentru a «împlini fericirea omenească pământească».[7] Americanii din clasa de mijloc doreau ca familia să fie un loc al stabilității într-o lume nesigură. Această mentalitate a creat o viziune a rolurilor de gen bine definite, ceea ce a provocat apariția mișcării iubirii libere ca reacție de contrast.[8]
Susținătorii iubirii libere aveau două convingeri puternice: opoziția față de ideea de activitate sexuală forțată într-o relație și susținerea dreptului femeii de a-și folosi propriul corp așa cum dorește.[9] Acestea sunt, de asemenea, convingeri asociate cu feminismul.[10]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Love // Oxford English Dictionary. — Oxford University Press, 2008
- ^ Helm, Bennett (), „Love”, În Zalta, Edward N., The Stanford Encyclopedia of Philosophy (ed. Fall 2021), Metaphysics Research Lab, Stanford University, accesat în
- ^ „Paraphilia”. DiscoveryHealth. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Blue Letter Bible http://www.blueletterbible.org/search/translationResults.cfm?Criteria=love&t=KJV&sf=5 Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ Hand-book of the Oneida Community. . Arhivat din original la .
- ^ McElroy, Wendy (). „The Free Love Movement and Radical Individualism”. Libertarian Enterprise. 19: 1.
- ^ „Free love - Connexipedia article”. www.connexions.org. Accesat în .
- ^ Spurlock, John C. (). Free Love, Marriage, and Middle-Class Radicalism in America. New York: New York University Press.
- ^ „Citate despre iubire”. Accesat în .
- ^ Love's Lessons: Intimacy, Pedagogy and Political Community, 22 (4), , pp. 69–79, doi:10.1080/0969725x.2017.1406048, accesat în
Bibliografie suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Focul Amorului: despre dragoste și sexualitate în societatea românească (1750-1830), Constanța Vintilă-Ghițulescu, Editura Humanitas, 2006 - recenzie1 recenzie2
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Dragoste la Wikimedia Commons
- en Researchers find brain’s ‘sweet spot’ for love in neurological patient
- ro Dragoste și știință – ultimele cercetări și studii despre iubire
- en The Anatomy of Love Arhivat în , la Wayback Machine. Explanation of Theories of Love
- de „Liebe“ im Deutschen Wörterbuch von Grimm Arhivat în , la Wayback Machine.
- de Materialien zu Partnerschaftsproblemen, Definitionen, Theorien u.a. zu Entstehung von „Liebe“
- de Enzyklika DEUS CARITAS EST de Papa Benedikt XVI. despre dragostea de creștină.
- O mitologie a iubirii - pasiune si erotism Arhivat în , la Wayback Machine., 10 noiembrie 2011, Irina-Maria Manea, Historia
- Seducerea femeii de la Facerea Lumii până azi Arhivat în , la Wayback Machine., 7 mai 2010, Nicoleta Zaharia, Historia
- Jocurile dragostei: de la iubire la șantaj în viața de cuplu, 12 iulie 2013, Maria Olaru, Descoperă
- Despre iubire, Iosif Szenasi, Editura Sfantul Ierarh Nicolae
- Are Human Pheromones Real?, 1 mai 2014, Daisy Yuhas, Scientific American

