Erasmus din Rotterdam

Date personale
Erasmus din Rotterdam

Născut	28 octombrie 1466^[1]^[2] Rotterdam, Țările de Jos^[3]^[2]
Decedat	12 iulie 1536 (69 de ani)^[4]^[5] Basel, Elveția^[6]
Înmormântat	Basler Münster[*][[Basler Münster (church)\|]]
Cauza decesului	cauze naturale (dizenterie^[9])
Frați și surori	Pieter Gerard[*]^[8]
Religie	Biserica Catolică
Ocupație	traducător filozof teolog[] eseist traducător biblic[] scriitor latinist[] preot romano-catolic[] cadru didactic universitar[] Lady Margaret's Professor of Divinity[] pedagog[*]
Locul desfășurării activității	Rotterdam^[10] Basel (1514)^[10]
Limbi vorbite	limba latină^[11]^[12] limba neerlandeză limba greacă ebraica biblică arhaică
Activitate
Studii	Universitatea din Paris Queens' College[] Universitatea Cambridge Universitatea din Torino collège de Montaigu[]^[7] Stedelijk Gymnasium 's-Hertogenbosch[] Collège de Sorbonne[]
Pregătire	Alexander Hegius von Heek[]^[7] Jan Standonck[] John Colet[][[John Colet (English priest)\|]] Georgius Hermonymus[]
Profesor pentru	Gabriel Mudaeus[], Richard Croke[] , Nikolaus Bensrott[*]^[8]
Limbi	limba latină
Mișcare/curent literar	Renaissance philosophy[*]
Patronaj	Studium Generale Lovaniense[*]
Opere semnificative	Elogiul nebuniei De civilitate morum puerilium[][[De civilitate morum puerilium \|]]* The Education of a Christian Prince[]* Adagia (Erasmus)[][[Adagia (Erasmus) \|]]* Familiar Colloquies[][[Familiar Colloquies \|]]* De capienda ex inimicis utilitate[]*
Influențe epicurism Cicero Giovanni Pico della Mirandola
Modifică date / text

Erasmus (Desiderius) din Rotterdam (n. 28 octombrie 1466, Rotterdam, Țările de Jos – d. 12 iulie 1536, Basel, Elveția)^[13] a fost un teolog și erudit neerlandez, unul din cei mai însemnați umaniști din perioada Renașterii și Reformei din secolele al XV-lea și al XVI-lea, numit de Stefan Zweig drept „primul european conștient”. Pentru faptul că a criticat stările de fapt neconforme din Biserica Catolică a timpului său, a fost considerat precursor al reformei religioase, deși el însuși nu a aderat la protestantism, preconizând în mod consecvent spiritul de toleranță religioasă.

Biografie

Fiu nelegitim al preotului Roger Gerard, Erasmus frecventează școlile severe ale ordinelor monahale din Deventer și s'Hertogenbosch, iar după moartea tatălui său, intră în mănăstirea ordinului augustinian din Steyn, în apropierea orașului Gouda. După ce a devenit preot în anul 1492, lucrează ca secretar al episcopului din Cambrai, care îl trimite la Paris, unde începe studiul teologiei și filozofiei scolastice. În acest timp, dezvoltă tot mai mult o atitudine critică față de rigiditatea dogmelor religioase și obține dispensa de viață în mănăstire, consacrându-se studiului limbii și filozofiei grecești clasice. Începând din anul 1499 a întreprins numeroase călătorii în Franța, Anglia, Italia și Elveția unde intră în contact cu cele mai importante centre și personalități culturale ale timpului, ține lecții și conferințe, are posibilitatea să studieze vechi manuscrise. În Anglia îl cunoaște pe Thomas Morus și predă la Universitatea din Cambridge, în Italia devine prieten cu tipograful și editorul venețian Aldo Manuzio iar Universitatea din Torino îi decernează titlul de Doctor în Teologie. În anii 1514-1521 trăiește în Basel (Elveția), părăsește însă orașul în timpul reformei lui Ulrich Zwingli.

În 1534 a refuzat propunerea papei Paul al III-lea de a-l face cardinal, funcție dotată cu o pensie însemnată de 3.000 de ducați.^[14]

A revenit la Basel, unde își sfârșește zilele la 12 iulie 1536.

Opera

Erasmus s-a aplecat în cea mai mare parte a operelor sale asupra problemelor religioase. A devenit cunoscut în anul 1500, cu "Collectanea adagiorum", o colecție de proverbe și zicale latine și din Biblie. În 1503 a publicat "Enchiridion militis christiani" („Manualul combatantului creștin”). Opera cea mai importantă este "Encomium moriae" sau "Laus Stultitiae" („Elogiul nebuniei”, 1509), scriere dedicată lui Thomas Morus, o satiră la adresa teologiei scolastice, imoralității clerului și a curiei catolice, în același timp apologie a „nebuniei” adevăratului creștin, care în pofida tuturor avantajelor își dedică viața credinței. Erasmus înțelege credința creștină ca o acceptare nedemonstrabilă - împotriva și mai presus de necesitatea oricărei rațiuni - a lui Dumnezeu devenit om, care moare pentru mântuirea oamenilor și care învie din morți prin el însuși. Pentru aceasta trebuie schimbată formația clasică a teologilor și literaților, lipsiți de sensibilitatea cerută de scriptura biblică. Aceste lucrări, în care Erasmus trimite la studiul izvoarelor originare ale creștinismului, au făcut să fie considerat deschizător de drum al reformei protestante, deși el a rămas tot timpul un catolic consecvent, cu toată apropierea de pozițiile teoretice reformiste. Atacurile sale împotriva erorilor autorităților ecleziastice și superstițiilor i-au adus învinuirea de „protestantism”. În 1522 a refuzat propunerea papei Adrian al VI-lea de a-l numi cardinal. Erasmus și-a ilustrat pozițiile în opera "De Libero Arbitrio" (1524), care conține o critică severă a concepțiilor lui Martin Luther asupra lipsei de libertate a deciziilor omului, admițând însă necesitatea unei înnoiri a moravurilor bisericești.

Erasmus în camera sa de studiu - Gravură de un maestru necunoscut

În anii 1517-1524 traduce în limba latină ("Novum instrumentum omne") versiunea greacă a Noului Testament, traducere însoțită de comentarii critice, superioară ca stil și fidelitate în comparație cu Vulgata (Versiunea latină oficială a Bibliei) aflată în circulație. Această traducere i-a servit și lui Luther ca bază pentru transcrierea în limba germană a Bibliei.

Lupta lui Erasmus împotriva ignoranței, superstițiilor și structurilor autoritare tradiționale a fost caracterizată prin convingerile sale umaniste, în special prin credința în necesitatea libertății spirituale. Cu toate că după moartea sa, în perioada Contrareformei, operele sale au fost înscrise pe Indexul cărților interzise prin hotărârile Conciliului de la Trento (1545-1563), Erasmus a exercitat - ca figură centrală a umanismului - o mare influență asupra istoriei culturii europene.

Alte lucrări

"De Ratione Studii", ("Despre rațiunea învățării", 1511)
"Institutio principis christiani", ("Educația principilor creștini", 1517)
"Querela pacis", ("Plângerea păcii", 1517)
"Colloquia familiaria", ("Convorbiri familiare", 1518)
"Dialogus Ciceronianus", ("Dialogul Ciceronian", 1528)
"De Pueris Satim ac Liberaliter Instituendis", ("Despre educația suficientă și liberă a copiilor", 1529)
"De puritate ecclesiae christianae", ("Despre puritatea Bisericii creștine", 1536)
"Despre război și pace", (București: Incitatus, 2001)

Citate

"Dulce bellum inexpertis" (Războiul pare frumos numai celor neștiutori, Erasmus)

"Maxime peccantes, quia nihil peccare conatur" (Cine nu îndrăznește să păcătuiască, comite cel mai mare păcat, Erasmus)

Note

^ http://webdept.fiu.edu/~mirandas/bios1535.htm#Erasmus. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ ^a ^b Arnold Houbraken (1718). „Desiderius Erasmus” (în neerlandeză) (ed. 1). Amsterdam: Arnold Houbraken[*]. p. 17. OCLC 836002415. Wikidata Q65139175.
^ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 10 decembrie 2014.
^ „Erasmus”. Biografisch Portaal. Wikidata Q1868372.
^ „Erasmus”. BeWeB[*]. Wikidata Q77541206. Accesat în 4 august 2020.
^ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 30 decembrie 2014.
^ ^a ^b „Erasmus” (în engleză). Genealogia matematicienilor. Wikidata Q829984.
^ ^a ^b Peter G. Bietenholz, ed. (2003), Contemporaries of Erasmus: A Biographical Register of the Renaissance and Reformation, 1, University of Toronto Press, Wikidata Q21243246
^ Damian Grace. „Desiderius Erasmus (1466/69–1536)”. Springer Science+Business Media. doi:10.1007/978-1-4419-1428-6_1015.
^ ^a ^b Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 2 aprilie 2015.
^ „Erasmus” (în italiană). Mirabile: Archivio digitale della cultura medievale[*]. Wikidata Q85135665.
^ „Erasmus”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
^ Gleason, John B. "The Birth Dates of John Colet and Erasmus of Rotterdam: Fresh Documentary Evidence," Renaissance Quarterly, The University of Chicago Press on behalf of the Renaissance Society of America, Vol. 32, No. 1 (Spring, 1979), pp. 73-76
^ Christine Christ-von Wedel, Erasmus von Rotterdam. Ein Porträt, Basel 2016, p. 166.

Bibliografie

Stefan Zweig: Triumph und Tragik des Erasmus von Rotterdam, 1938, Wien (Triumful și destinul tragic al lui Erasm din Rotterdam, 1975, București, Editura Univers)
Lorenzo Cortesi: "Esortazione alla filosofia. La Paraclesis di Erasmo da Rotterdam", 2012, SBC Edizioni, Ravenna, ISBN 978-88-6347-271-4
Pep Mayolas, "Erasme i la construcció catalana d'Espanya", Barcelona, Llibres de l'Índex, 2014

Legături externe

Geschichte Sankt Erasmus - Der heilige Erasmus Arhivat în 20 noiembrie 2009, la Wayback Machine.

Vezi și

Premiul Erasmus

[wdref-84183c24d4ea8636aaba84ec82e51af0-1] ttp://webdept.fiu.edu/~mirandas/bios1535.htm#Erasmus. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[wdref-75dd2bd0e8fa51c0a329d02d2df9f419-2] Arnold Houbraken (1718). „Desiderius Erasmus” (în neerlandeză) (ed. 1). Amsterdam: Arnold Houbraken[*]. p. 17. OCLC 836002415. Wikidata Q65139175.

[wdref-606ea71dd7682a0f782767777333427e-3] Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 10 decembrie 2014.

[wdref-9e7a200203ec6e0218436174c8a7f6c9-4] „Erasmus”. Biografisch Portaal. Wikidata Q1868372.

[wdref-9f823d917db7d7bed951ea17b19fe3d8-5] „Erasmus”. BeWeB[*]. Wikidata Q77541206. Accesat în 4 august 2020.

[wdref-484ac4e6512fc85f72cbb0a4f03b6198-6] Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 30 decembrie 2014.

[wdref-6820dbf7b2cb9e9a5bdf67fcb9462785-7] „Erasmus” (în engleză). Genealogia matematicienilor. Wikidata Q829984.

[wdref-a731e367954b98f6b3677a0104bcc78f-8] Peter G. Bietenholz, ed. (2003), Contemporaries of Erasmus: A Biographical Register of the Renaissance and Reformation, 1, University of Toronto Press, Wikidata Q21243246

[wdref-a616c60b03cfb5d007202db8124c5534-9] Damian Grace. „Desiderius Erasmus (1466/69–1536)”. Springer Science+Business Media. doi:10.1007/978-1-4419-1428-6_1015.

[wdref-1ebbb195392761c89aa842ffc706f488-10] Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 2 aprilie 2015.

[wdref-fdb4810d5e2537c5f67342b84cc8218f-11] „Erasmus” (în italiană). Mirabile: Archivio digitale della cultura medievale[*]. Wikidata Q85135665.

[wdref-612e420c007d7f862e2f33c0f187ad19-12] „Erasmus”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.

[13] Gleason, John B. "The Birth Dates of John Colet and Erasmus of Rotterdam: Fresh Documentary Evidence," Renaissance Quarterly, The University of Chicago Press on behalf of the Renaissance Society of America, Vol. 32, No. 1 (Spring, 1979), pp. 73-76

[14] Christine Christ-von Wedel, Erasmus von Rotterdam. Ein Porträt, Basel 2016, p. 166.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[9]

[8]

[10]

[11]

[12]

[7]

[13]

[14]