Adobe Acrobat
| Adobe Acrobat | |
| Dezvoltator | Adobe Inc. |
|---|---|
| Versiune inițială | 15 iunie 1993 |
| Ultima versiune | 2025.001.20432[1] |
| Stare de dezvoltare | Activă |
| Sistem de operare | Windows, macOS, Android, iOS |
| Platformă | x86, x86-64, ARM |
| Disponibil în română | Da |
| Tip | Tehnoredactare computerizată (DTP) |
| Licență | Proprietar (freeware sau trialware) |
| Prezență online | |
| Site web oficial | |
| Modifică date / text | |
Adobe Acrobat este o familie de software de aplicație și servicii web dezvoltată de Adobe Inc. pentru vizualizarea, crearea, editarea și gestionarea fișierelor în format Portable Document Format (PDF).[2][3]
Familia include aplicațiile Acrobat Reader, Acrobat și servicii online asociate. Versiunea de bază, Acrobat Reader, este disponibilă gratuit pentru desktop și dispozitive mobile și permite vizualizarea, tipărirea și adnotarea documentelor PDF.[4] Versiunile comerciale ale Acrobat permit editarea, conversia, semnarea digitală și criptarea documentelor PDF.[3][5][6]
Scop
[modificare | modificare sursă]Principala funcție a Adobe Acrobat este crearea, vizualizarea și editarea documentelor PDF. Programul poate importa documente și imagini și le poate converti în PDF. De asemenea, permite adăugarea de comentarii, gestionarea hyperlinkurilor și semnarea digitală a documentelor.[7] În plus, Acrobat permite reordonarea paginilor, decuparea conținutului și verificarea conformității cu standarde precum PDF/A.[8][9][10]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Adobe Acrobat a fost lansat în 1993.[11][12] La momentul apariției, concura cu mai multe soluții pentru documente digitale, printre care:
- Common Ground de la No Hands Software Inc.[13]
- Envoy de la WordPerfect
- Folio Views de la NextPage
- Replica de la Farallon Computing[14]
- WorldView de la Interleaf
- DjVu de la AT&T Laboratories
Produsele Acrobat au fost redenumite de mai multe ori. Inițial existau aplicațiile Acrobat Reader, Acrobat Exchange și Adobe Distiller. Ulterior, Exchange a devenit Acrobat, iar Reader a fost redenumit temporar Reader.
Document Cloud
[modificare | modificare sursă]În aprilie 2015, Adobe a introdus platforma Document Cloud, marcând tranziția către cloud storage și modelul software as a service. Aplicațiile au primit sufixul „DC”, iar Reader a devenit Acrobat Reader.[15][16][17] Versiunile moderne sunt identificate prin anul lansării. Actualizările sunt distribuite prin două canale: Classic și Continuous. În 2020, Adobe a introdus funcția Liquid Mode bazată pe inteligență artificială pentru a facilita citirea PDF-urilor pe dispozitive mobile.[18][19]
Produse din familia Acrobat
[modificare | modificare sursă]Produsele principale ale ecosistemului Acrobat includ:
- Acrobat Reader — vizualizator gratuit de documente PDF.[4]
- Acrobat Standard — versiune comercială pentru editare și conversie PDF (Windows).[20]
- Acrobat Pro — versiunea profesională completă pentru editare și gestionare documente.[6]
- Document Cloud — servicii online pentru gestionarea și stocarea documentelor.[5]
- Acrobat Sign — serviciu pentru semnături electronice.
Securitate
[modificare | modificare sursă]Actualizările și avertismentele de securitate pentru Acrobat și Reader sunt publicate pe pagina oficială Adobe. Suportul pentru JavaScript în documentele PDF permite automatizarea unor funcții, însă vulnerabilități de securitate au fost raportate în mai multe versiuni ale aplicației.[21]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „DC Release Notes (English)”.
- ↑ „Adobe Acrobat - computer program”. Britannica. Accesat în .
- 1 2 „Adobe Acrobat Reader DC” (în engleză). Saint Mary's University - Knowledge Base. . Arhivat din original la . Accesat în .
- 1 2 „What is Adobe Reader?” (în engleză). Tech Monitor. . Accesat în .
- 1 2 2026-01-01. „Adobe Acrobat facts for kids” (în engleză). Kiddle Encyclopedia. Accesat în .
- 1 2 Edward, Mendelson (). „Adobe Acrobat Pro” (în engleză). PCMag Middle East. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Advanced Adobe Acrobat features” (în engleză). www.canadianlawyermag.com. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Adobe Creative Cloud” (în engleză). Colby. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ JoAnn L. Hathaway (martie 2011). „The PDF Gold Standard - Adobe Acrobat X” (PDF) (în engleză). Michigan Bar Journal. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ↑ James Marshall (). „Converting Paper Documents to PDF Files”. Lifewire. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Adobe Announces E-Book Acquisition, Partnerships, New Product”. Information Today. octombrie 2000. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Elyse Betters Picaro (). „Adobe just gave the PDF its biggest glow-up in 30 years” (în engleză). ZDNET. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Jeanette Borzo (). „Paperless: Tools resurrect hope for paperless office concept”. InfoWorld. Accesat în .
- ↑ Wayne Eckerson (). „Farallon gives Adobe Acrobat run for money”. Network World. Accesat în .
- ↑ Martin Heller (). „Review: Adobe Acrobat polishes its act”. InfoWorld. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Taft, Darryl K. (). „Adobe Acrobat XI: A Look Inside the New Product” (în engleză). eWEEK. Accesat în .
- ↑ „Adobe Releases New Version Of Acrobat 12 – um, "Acrobat DC"” (în engleză). Bruceb News. . Accesat în .
- ↑ Mariella Moon (). „Adobe's Liquid Mode uses AI to make PDFs easier to read on phones” (în engleză). Engadget. Accesat în .
- ↑ Zaveri, Paayal (). „An Adobe exec explains why the firm is using AI to transform the way people access documents on their phones” (în engleză). Business Insider. Accesat în .
- ↑ Steve, Paris (). „Adobe Acrobat Standard (2024) review” (în engleză). TechRadar. Accesat în .
- ↑ Brockmeier, Joe 'Zonker' (), „Unexpected features in Acrobat 7”, LWN.net (în engleză), accesat în