Clima
U clima (da u grecu anticu κλίμα, klíma, "regione") hè u statu mediu di u tempu atmosfericu à diverse scale spaziale (lucale, regionale, glubale) rilevatu in un periodu di almenu 30 anni, sicondu a definizione di l'Organizazione Meteorologica Mundiale.

U clima hè in massima parte una funzione di l'inclinazione di i raghji sulari nant'à a superficia di a Terra sicondu a latitudine. A caratteristica principale di u clima rispettu à u "tempu meteorologicu" hè a so stabilità longa, ancu s'è pò esse sughjetta à variabilità. A disciplina scientifca chì studieghja u clima hè a climatologia.
Clima è tempu meteorologicu
[mudificà | edità a fonte]Mentri u "tempu meteorologicu" si riferisce à e cundizione atmosferiche di ogni ghjornu o di un breve periodu, u clima si riferisce à e cundizione ambientale chì persistenu in una zona per longhi periodi. Vale à dì chì u clima ùn hè micca solu e cundizione meteo, ma ancu l'ambienti assuciati (flora, fauna, morfologia).
Elementi è fattori climatici
[mudificà | edità a fonte]L'elementi climatichi sò grande fisiche misurevule cum'è a timperatura, l'umidità, a pressione, e precipitazione, a nuvulosità è u ventu. I fattori chì influenzanu st'elementi sò:
- Zunali: latitudine, circulazione atmosferica, effettu serra, albedu.
- Geugrafichi: altitudine, prisenza di catene muntose, esposizione à u sole, vicinanza à u mare, currenti marini, vegetazione è attività umana.
Classificazione di i climi
[mudificà | edità a fonte]A classificazione più cunnisciuta hè quella di Wladimir Köppen, chì distingue i climi di a Terra in parechje categurie, trà e quale:
- Clima trupicale è equaturiale
- Clima subtropicale
- Clima mediterraniu
- Clima timperatu è oceanicu
- Clima cuntinentale è subarticu
- Clima pulare è glaciale
- Clima deserticu è steppicu